Sari la conținut
Factură tipărită și calculator pe un birou, lângă un pix
Afaceri

Scontul pentru plata anticipată: cât costă de fapt reducerea de 2% la 10 zile

Scontul pentru plata anticipată este reducerea pe care un furnizor o acordă clientului care achită factura înainte de scadență, de exemplu 2% dacă plata vine în 10 zile în loc de 30. Procentul pare mic, însă raportat la zilele cu care se scurtează plata, costul anual depășește adesea dobânda unui credit de firmă.

Ce înseamnă scontul pentru plata anticipată?

Scontul pentru plata anticipată este o reducere condiționată de data plății, nu de cantitatea cumpărată sau de negocierea prețului. Pe factură sau în contract apare de obicei sub forma „2% la 10 zile, altfel plata integrală la 30 de zile”. Clientul alege: plătește mai puțin și mai repede, sau plătește suma întreagă la termenul normal.

Rabatul și remiza scad prețul de vânzare, în timp ce scontul este o operațiune financiară: furnizorul obține bani mai devreme, iar clientul renunță la zilele de credit pe care le avea.

Cum se calculează costul anual al unui scont?

Costul anual al unui scont se obține împărțind procentul de reducere la suma rămasă de plată și înmulțind rezultatul cu numărul de perioade de acest fel dintr-un an. Formula orientativă este:

  • cost anual = procent scont ÷ (100 − procent scont) × 365 ÷ (zile până la scadență − zile pentru scont).

Pentru o factură de 10.000 de lei cu 2% la 10 zile și scadență la 30 de zile, clientul plătește 9.800 de lei în ziua 10, în loc de 10.000 de lei în ziua 30. Câștigă 200 de lei pentru că renunță la 20 de zile de finanțare a sumei de 9.800 de lei. Raportat la un an, rezultatul este de aproximativ 37%. Exemplul ignoră TVA, iar tratamentul contabil și fiscal al sconturilor se stabilește cu contabilul firmei.

Cât costă diferitele variante de scont, comparate?

Condiție de plată Zile câștigate de furnizor Cost anual aproximativ
1% la 10 zile, altfel 30 de zile 20 18,4%
2% la 10 zile, altfel 30 de zile 20 37,2%
3% la 10 zile, altfel 45 de zile 35 32,3%
1% la 10 zile, altfel 60 de zile 50 7,4%
2% la 10 zile, altfel 60 de zile 50 14,9%

Tabelul arată regula de bază: cu cât diferența dintre cele două termene este mai mică, cu atât același procent devine mai scump pentru furnizor și mai avantajos pentru client.

Când merită ca o firmă să ofere scont clienților?

Oferirea unui scont merită atunci când banii încasați mai devreme valorează pentru firmă mai mult decât reducerea acordată. Situațiile tipice sunt lipsa temporară de lichidități sau o finanțare scumpă deja folosită. Fenomenul firmelor care au profit pe hârtie, dar nu au bani în cont, este descris în articolul despre firmele pe profit rămase fără bani.

Scontul nu înlocuiește însă o procedură de urmărire a plăților. Un client care oricum nu respectă termenele nu devine punctual doar pentru că i se oferă 1%. Pașii care funcționează mai bine în astfel de cazuri sunt prezentați în ghidul despre facturile neîncasate tratate cu un sistem.

Când merită ca o firmă să accepte scontul unui furnizor?

Acceptarea scontului merită aproape întotdeauna atunci când firma are numerar disponibil sau se poate finanța mai ieftin decât costul anual calculat. Un scont de 2% la 10 zile, cu scadență la 30, echivalează cu circa 37% pe an pentru banii plătiți mai devreme. Dacă însă plata anticipată golește contul și obligă firma să întârzie salariile sau taxele, avantajul dispare.

Un furnizor care nu oferă scont poate accepta unul la cererea unui client care plătește constant la timp, subiect tratat și în materialul despre negocierea cu furnizorii fără a pierde relația.

Cum se introduce scontul în contracte și facturi fără neînțelegeri?

Scontul funcționează doar dacă regulile sunt scrise clar înainte de prima factură. Câteva elemente evită disputele:

  1. Data de referință: se precizează dacă cele 10 zile curg de la data emiterii facturii sau de la data primirii ei.
  2. Momentul plății: se stabilește dacă contează data ordinului de plată sau data în care banii ajung în contul furnizorului.
  3. Baza de calcul: se menționează explicit suma la care se aplică procentul.
  4. Plata parțială: se clarifică dacă scontul se acordă și pentru o parte din factură achitată în termen.
  5. Evidența: plățile cu scont se urmăresc separat, ca diferențele mici să nu rămână ca solduri neexplicate, una dintre problemele descrise în articolul despre greșelile care blochează încasările unui SRL mic.

O verificare trimestrială arată câți clienți folosesc scontul și cât a costat în total, iar condiția poate fi ajustată la contractele următoare.

De redescoperit

Ne vedem la următorul articol. Înapoi sus ↑